Credit la bancă, în era dobânzilor scăpate de sub control: CSALB – o soluție salvatoare de la colaps

Anul 2022 este dificil pentru toată lumea. Fie că ești salariat și ești nevoit să supraviețuiești de la o lună la alta, în criza inflației, cu o putere de cumpărare drastic diminuată, fie că ești pensionar și banii nu-ți ajung pentru aproape nimic, fie că ești dator la bănci, iar ratele au ajuns să-ți epuizeze cea mai mare parte din venituri, viața a devenit extrem de costisitoare.

Statele europene, inclusiv România, se confruntă cu o rată a inflației explozivă, nemaivăzută în ultimele decenii.

În cel mai recent raport al Eurostat, rata anuală a inflației în septembrie, în zona euro, a fost revizuită la 9,9%, de la 10%. Zona euro a evitat, astfel, pe muchie de cuțit, atingerea unei rate anuale a inflației record, de două cifre, pe care n-a mai experimentat-o niciodată în existența sa.

Deși vorbim despre o rată anuală a inflației piperată în zona euro, trebuie să admitem faptul că inflația din România este chiar mai agresivă de atât!

Institutul Național de Statistică a transmis că rata anuală a inflației, în septembrie, a atins nivelul de 15,9%. De asemenea, din raportul oficial mai reiese faptul că preţurile de consum în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2022 au crescut cu 1,3%. Amintim că, în luna iulie, rata anuală a inflației în țara noastră a atins 15% pe an. O lună mai târziu, în august, crescuse deja la 15,3%.

Banca Națională a României (BNR) depune eforturi pentru a combate inflația, la fel ca Banca Centrală Europeană. Instituțiile au devenit mai agresive cu politica monetară, majorând dobânzile – instrument de bază al bancherilor centrali, în lupta cu scumpirile.

Principala armă a bancherilor centrali este creșterea dobânzii de referință. Odată crescută dobânda-cheie, băncile comerciale preiau șocul, și astfel ajunge consumatorul, debitorul firmă sau persoană fizică, să plătească rate din ce în ce mai mari, dacă a semnat un contract de credit cu dobândă variabilă.

Ultima dată, BNR-ul nostru a majorat dobânda-cheie la începutul lunii octombrie, dar analiștii economici vorbesc despre faptul că aceasta va fi și mai scumpă până la finele anului. Pe 5 octombrie, BNR anunța că a luat următoarele decizii:

-majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
-majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
-păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
-menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

De altfel, la reuniunea Băncii Centrale Europene din 27 octombrie, dobânda-cheie pentru zona euro ar putea crește cu 75 de puncte de bază, cred experții, urmând să mai fie majorată cu alte 50 de puncte în decembrie!

Pe scurt, aceste date înseamnă rate la mai mari la credite. În condițiile unei inflații atât de agresive, oamenii nu sunt nevoiți să suporte creșteri de cost doar la ratele la bancă, și mânarea, dar și facturile având un preț cu mult mai mare față de anul trecut.

În paralel, veniturile românilor nu s-au schimbat prea mult, în bine. Măriri de salarii au primit puțini angajați, iar numărul celor ce s-au bucurat de o majorare peste rata inflației este extrem de redus. Pensionarii cu venituri mici, dar și alți cetățeni vulnerabili beneficiază de unele forme de sprijin de la stat, cum ar fi vouchere sociale, însă per ansamblu este evident că se simte o putere de cumpărare diminuată.

Astfel, se conturează cadrul perfect pentru a le fi debitorilor din ce în ce mai greu să-și achite ratele către bănci sau IFN-uri.

Ce e CSALB și cum te poate salva de povara datoriilor la bănci și IFN-uri

Din fericire, românii trebuie să știe că băncile nu sunt chiar de temut anul acesta! Există soluții, trebuie doar să știi despre ele, să le identifici și să apelezi la ele, atunci când simți că povara datoriei la bancă este prea greu de dus pentru tine și familia ta.

De exemplu, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) poate fi o soluție salvatoare, în haosul care guvernează economia națională și internațională în acest moment și care pune mare presiune pe bugetele noastre.

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator.

Prin urmare, debitorii pot avea un aliat în această instituție, fără să-și bată capul să discute singuri cu banca, fără să creadă că au ajuns la capăt de drum, fără să apeleze la soluții disperate, iar eforturile instituției de până acum se pare că au dat roade.

Conform unui raport recent al instituției, anul acesta s-au înregistrat cel mai mic procent de cereri respinse și cel mai mare număr de înțelegeri directe. Practic, instituțiile de care românii s-au împrumutat se dovedesc a fi deschise dialogului, deci dacă nu-ți mai poți plăti rata, nu trebuie să te gândești că totul e pierdut. Nici pe departe!

„Astfel, cererile respinse fără un motiv justificat reprezintă 4,7% din totalul cererilor (față de 16,7% la finalul T3/2021). În urma solicitărilor făcute de CSALB către bănci, pentru unele cereri inițial refuzate băncile și-au reconsiderat opinia și le-au acceptat spre negociere. Numărul de dosare (cereri acceptate spre negociere) din acest an este cu 32% mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2021 (506 dosare în comparație cu 383 dosare).

În 92% dintre negocierile purtate anul acesta în cadrul CSALB băncile și consumatorii s-au împăcat, adică au acceptat soluția propusă de conciliatorii CSALB. Soluționarea directă între comerciant și consumator (după sesizarea CSALB) s-a triplat față de anul anterior: de la 143 de cazuri în 2021, la 428 de înțelegeri directe în 2022 (dintre care 168 în raport cu băncile și 260 în raport cu IFN-urile)”, explică CSALB.

Debitorii sunt ajutați în mod gratuit să iasă din impas

Un alt aspect deosebit de important, ce merită punctat separat, este că sprijinul experților CSALB este gratuit. Practic, în această perioadă marcată de scumpiri agresive, o mână de ajutor avizată și specializată le este întinsă românilor aflați în situații delicate, fără să li se ceară ceva în schimb.

„În 2022 au fost închise 102 procese în instanță, pentru că părțile au dorit și au reușit să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Creșterea este una importantă, față de cele 67 de situații de acest fel pe care le-am înregistrat în tot anul 2021. În luna iulie, CSALB a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție și celor 15 Curți de Apel din țară să fie aduse la cunoștința judecătorilor, iar aceștia să recomande, soluționarea amiabilă a litigiilor dintre consumatori și bănci/IFN-uri. Practic, solicitarea CSALB a fost ca judecătorii să aplice prevederile art. 21, alin. 2 din Codul de Procedură Civilă potrivit căruia: În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. Nu știm câte dintre aceste procese s-au încheiat la recomandarea judecătorilor, însă mai multe lucruri sunt certe: instanțele au fost scutite de peste 100 de procese consumatoare de timp, iar dacă în instanța clasică doar o parte câștigă, și cealaltă pierde, de această dată ambele părți aflate în litigiu au obținut beneficii. În afară de câștigul material, litigiile au fost soluționate gratuit pentru consumatori și în doar câteva zeci de zile, după mult timp petrecut în instanță”, explică Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.